Am eu piticul ăsta cu sfârșitul lumii de mai bine de vreun an. Dorința de a trăi fiecare zi ca și când a fi ultima și de-a ajunge la final fără regrete. Și cine spune că nu există progres ci doar decizii de cum vrei să arate viața ta, pot să confim că are dreptate 🙂
Cred în viața de după și în viețile de după. Și nu le confund cu sârșitul lumii, ci doar a unei etape a existenței. Iar atunci când mă refer la final, nu mă refer la conștientizarea mortalității, ci la acel game over final și ireversibil. Acolo cred că este cheia nemuririi, de fapt. Amprenta energetică pe care ai lăsat-o în Univers.
Ce faci de sfârșitul lumii?
În loc de întrebarea imbecilă care se apropie în curând cu “ce faci de revelion”, aș întreba oamenii ce fac de sfârșitul lumii? Cred că ar fi o întrebare mult mai utilă decât să mă frece grija ce fac ei într-o noapte din an.
Mai ții minte în 2012 când apăruse zvonul apocalipsei ce planuri de exit își făcea populația? Ei, bine, tot așa aș face, dar și cu reminderul că apocalipsa nu vine la tv și nici nu e anunțată pe Facebook.
Zilele astea m-am tot gândit la acest scenariu. Și am ajuns la concluzia că poate să vină liniștit, oricând. Fac ceea ce îmi place, am învățat să iubesc fiecare secundă din zi, am înțeles care îmi este scopul, sensul, de ce s-au întâmplat până acum niște lucruri. Evident că mai am o tonă de învățat, dar știu că dacă mâine ar fi finalul, aș pleca împăcată și fericită. Aș lăsa în urma mea o dâră cosmică uriașă de fericire în Univers. Dacă aș deveni o stea, oamenii ce vor popula un alt pământ, se vor uita la mine și vor zâmbi din suflet.
Nu spun asta ca să mă laud, ci ca să înțelgi că dacă eu am ajuns aici, oricine poate să o facă. Iar la lansarea primei mele cărți, am văzut în jurul meu majoritar oameni fericiți. Poate nu neapărat împăcați, dar fericiți. Am trăit o doză de optimism că atunci când voi ajunge o stea, poate reușim s-o punem de o constelație. Să zâmbească lumea când se uită la noi. Acel “noi” care să fie cuprins în horoscoapele din viitor și când intrăm în retrograd să se panicheze oamenii 😅
Simplitatea lui acum
În povestea asta new age cu “aici, acum” nu prea s-a prins lumea că acum a dispărut pe măsură ce l-ai pronunțat. Dacă spui “eu trăiesc în prezent”, prezentul s-a dus în urmă cu o frază și a devenit trecut. “Acum” este, mai degrabă, pauza dintre cuvinte. Dintre respirații, dintre bătăile inimii. Este bucuria pe care am văzut-o pe fețele celor prezenți la lansare, emoțiile pe care le aveau pentru mine, o fericire maximă de a se (re)găsi unii pe alții într-un alt cadru decât cel cu care au fost obișnuiți.
Familia de suflet a format “acum”-ul momentului, iar dacă atunci ar fi venit sfârșitul lumii, probabil că nici ei nu ar fi avut nici o problemă cu asta. Ieri am fost martoră la nemurire în masă. La o putere uriașă energetică venită din singura energie care contează: iubirea.
Lansarea lui “Zece” a fost proba perfecțiunii, a nemuririi, a stării pe care oamenii de acolo cred că nu o pot atinge. Dar au atins-o, majoritatea dintre ei. Li s-a citit în ochi, în zâmbet, în privire. Starea de Zece despre care tot vorbesc și eu, dar și cărțile ceva mai vechi și mai sfinte, este cât se poate de reală și tangibilă. Doar că pentru ea, este nevoie de familia de suflet. Zece se atinge atunci când recunoști omul din fața ta ca pe cea mai frumoasă formă de manifestare a divinității. Când ești atât de prezent și atât de îndrăgostit de viață, încât omul din fața ta devine perfecțiunea pe care o recunoști fără efort.
Lansarea de carte a fost un exercițiu minunat pentru a “testa” starea de Zece. Și pentru că acolo s-au adunat cei mai mișto oameni, nici nu a fost foarte greu de atins 🙂 O pregătire minunată pentru sfârșitul lumii.
Chiar, te-ai gândit totuși ce faci de sfârșitul lumii? Cu cine? În ce constelație vei avea șansa sau neșansa să aterizezi?
Nu există progres, există doar decizii.
Namaste!
Table of Contents
Potențialul uman și corpul somatic
Una dintre cele mai vandabile expresii din industria new age este nelimitarea potențialului uman. Am văzut această expresie dusă la extrem de nenumărate ori, în
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că