Da, știu, faci alergie la alegeri. Mai ales acum, înainte de alea care credem noi că nu contează. Bine, așa, din spatele Facebook-ului nu contează, e adevărat. Dar când e să te lovească viața și ai nevoie să alegi, să iei decizii, să nu te blochezi, zici că e greu, că ce perioadă nasoală ai, că ești presat/ă și stresat/ă. Păi tu nu ți-ai mișcat fundicul până la secția de votare, că e mai mișto să fie alții responsabili pentru viața ta. Cum să știi acum, când e o treabă personală, ce să alegi?
Alegerile sunt ca un mușchi. Se antrenează din fragedă pruncie, de când, dacă ai avut părinți sănătoși la cap, ai ales cum să te îmbraci, cum să te joci, cum să te porți și apoi ai fost lăsat să vezi care sunt consecințele alegerilor tale. Dacă nu i-ai avut, atunci o arzi la maturitate cu turma, căci turma va decide pentru tine, iar tu vei suporta consecințele ciobanului.
Alegeri de viață
Ok, nu ieși la vot. Am fost și eu pe principiul că nu contează dacă ies sau nu. Până a contat 🙂 Până când orașul a devenit insuportabil și nelocuibil de un om care nu vrea de la viață doar pipi, caca, nani, papa și Nuba, eventual. Dar să zicem că înțeleg, been there.
Dar când te-o pune Universul față în față cu moartea sau viața și vei avea de ales, vei ieși atunci la vot? Sau când vei fi nevoit să alegi pentru propria sănătate. Sau pentru casa în care vrei să locuiești. Sau pentru banii tăi. Vei ieși atunci la vot? Dacă zici că da, te anunț că nu ești singur pe pământ și că egoismul ăsta miserupist se va întoarce împotriva ta la un moment dat. Cum s-a întors și impotriva mea atunci când mă căram din oraș de alegeri, că “oricum nu contează”.
La fel cum este o chesiune de responsabilitate, pe de o parte, și de exercițiu de discernământ, pe de alta. Da, ok, poate să nu iasă cine vrei tu, la fel cum în viață nu iese de fiecare dată așa cum vrei tu. Dar tu ți-ai adus aportul, ai făcut ce era de făcut.
Asta este în teorie. Pe de altă parte, dacă ar ieși TOATĂ populația cu drept de vot a Constanței la alegeri, în teoria că avem conducătorii pe care îi merităm, ar fi tragic 🙂 Nu am măsurat (încă) nivelul de conștiință al adulților din Constanța, dar mi-am cam făcut o idee pe unde se află majoritatea.
Constănțenii sunt fierți pe show-off-ăreală, pe capra vecinului, pe cine cu cine și-o mai trage, ce mașini și-a mai luat X, ce vacanțe a mai făcut Y, ce țoale purta Z la evenimentul cutare. Sunt genul de oameni care aleg forma în detrimentul fondului cel mai adesea. Pentru că nu pot să îl vadă, nu pentru că ar fi ceva super-smart în deciziile lor. Nu toți, aboslut. Nu cei care au ajuns până aici cu cititul, asta e sigur 🙂 Dar prea mulți ca să facem ceva să meargă real în societatea noastră.
Încă mai sunt printre noi oameni care strigă sau scriu M.U.I.E P… – aici completați voi cu orice partid politic. Sunt oameni la care prima reacție e asta. Încă suntem acolo, da…
De unde să alegi?
Venisem azi acasă cu gândul să nu vă spun părerea mea despre fiecare în parte, că deh, sunt o naivă care o arde cu liberul arbitru și cu consecințele pe care trebuie să le suporte fiecare, fie pentru acțiunile lui, fie pentru pasivitate. Dar apoi, căutând un loc de parcare pe Dezrobirii, am avut o fantezie murdară despre cum îl penetrez pe fanul stâlpișorilor din oraș cu un stâlp mare și gros, până când îi scoate pe toți și face parcări. În mod repetat, pentru fiecare loc de parcare pe care l-am căutat în ultimii ani.
Și, în continuare, n-o să le zic pe nume, căci “bărbații” de stat ai politicii constănțene sunt sensibili și ofensabili ca o panseluță. O panseluță fără pic de testosteron, care de obicei, se ascund în spatele unei fuste – de acasă sau de la birou – iar fusta are gura mare și conștiință zero, de obicei. Și nu e fusta de vină că e moartea pasiunii, ci trebuie să ducă o povară uriașă să își țină și energia ei, dar și ouăle panseluței. Dar vă spun că este tot o chestiune de alegeri.
În vreo 3 cazuri – teoretic cotate cel mai bine – îți alegi cum vrei să fi abuzat/ă. Vrei să vină abuzatorul smardoi, care să ți-o tragă cu circ, cu spectatori și eventual să te și pocnească dacă nu te supui? E ok, avem tiparul pe hârtie – nu mai știu ce poziție e, dar e una activă sigur 🙂 Apoi, avem abuzatorul misogin – dar nu misogin prin principii, ca orice misogin care se respectă, ci misogin prin ura pe care a acumulat-o față de feminin. Misoginul care stă ascuns, care a fost cel mult mediocru toată viața lui, care s-a bazat pe validarea anturajului, și nu pe ceea are în cap și în suflet.
Avem în tabloul acesta cu potențial de “familie tradițională” și partea imprevizibilă. Genul acela de câine mic și needucat, care latră mult, dar când e vorba de confruntare cu câinii alfa, trimite pisicile la cat fight. Nu știi la ce să te aștepți de la el, pentru că pare la fel de instabil precum stăpânii săi.
Alegerea mea
De data asta, voi ieși de alegeri. Căci m-a învățat viața că vechile alegeri nu au fost cele mai inspirate și că toată povestea cu “go with the flow” e un bullshit al oamenilor slabi. Iar eu o să aleg o femeie.
Nu pentru că este femeie, ci pentru că am văzut în ea un potențial uriaș. Am văzut neînfricare și sensibilitate, în același timp. O femeie care îmi aduce aminte de mine atunci când încă mai credeam că TOȚI oamenii sunt buni. Acum nu mai cred, am ales să îi pun pe căprării, în funcție de sufletul lor. Și nu e cel mai yoghin lucru din lume, știu. Dar ea încă are puterea de a-i vedea buni, ceea ce mi se pare minunat.
O aleg pe ea, pentru că îmi plac mult oamenii care se luptă cu orice și oricine pentru idealurile lor. Îmi plac oamenii cu valori. Îmi plac oamenii care au ajuns la o vârstă și au reușit în viață în plan profesional, e o chestiune de respect față de sine. Și dacă ea se respectă, sunt șanse mari să mă respecte și pe mine, ca cetățean.
Aleg o femeie pentru că ți-am mai povestit aici despre masculul de Constanța. Poate, odată cu această femeie, se mai schimbă ceva din ADN-ul speciei.
Și o mai aleg doar de-a naibii ce sunt, că e genul de om pe care fie îl iubești, fie îl urăști din toți ficații 😁
Hai namaste!
Table of Contents
Potențialul uman și corpul somatic
Una dintre cele mai vandabile expresii din industria new age este nelimitarea potențialului uman. Am văzut această expresie dusă la extrem de nenumărate ori, în
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că