Iar o să vorbesc despre mine, că dacă vorbesc despre tine, o iei personal 😅 Îmi doresc ca la anul să nu mai fie așa, dar știm by default că nu se va întâmpla. Dar pe principiul că atragem ceea ce suntem, o repet și la final de an: we are one.
Fiecare om cât de cât sănătos la cap și la suflet, își face un bilanț al anului și al vieții de până acum. Și instinctiv, își face și ceva proiecții pentru noul an și pentru viitor, în general. Așa că a venit momentul bilanțului, dar și al dorințelor, mai mult sau mai puțin rostite pentru 2024.
Cum știu ce îmi doresc cu adevărat?
Sunt un milion de tehnici de ascultare a inimii dacă ești mai cerebral de fel. Dar cea mai eficientă dintre ele mi s-a părut cea a excluderii. Am învățat ce îmi doresc prin conștientizarea a ceea ce nu mai îmi doresc în viața mea. Ți-am mai povestit de principiul meu cu “never again” aici. Deci, da, câteodată acele momente combinate cu furie, disperare și sictir, pot fi catalizatorul perfect pentru a face switch-ul către viața pe care ți-o dorești cu adevărat.
Ideal e să nu ajungem în acele momente, însă toți o facem, mai devreme sau mai târziu. Universul funcționează pe principiul compensării, astfel că atunci când trăiești în ditai minciuna, vine și te pocnește cu cea mai necoafată față a adevărului, pentru a te echilibra. Dacă am fi în echilibru în mare parte a timpului, astfel de evenimente aparent fortuite, nu ar apărea.
Deci, îmi doresc echilibru, așa cum a existat în ultimul an. Îmi doresc să mă bucur de toată paleta de culori a vieții, cu toate nuanțele ei, albul pur, negrul intens și griurile infinite. Îmi doresc să râd, stupid și câteodată isteric, așa cum am făcut-o anul acesta. Să râd de mine, să râd cu mine, să râd când văd cât de mișto sunt oamenii, să râd când văd cât sunt de idioți. Pentru ultima situație, râd pentru că știu ce îi așteaptă 😅
Am învățat să îmi doresc din inimă, nu din ego. E simplu să vrei, doar de dragul de a vrea. E ceva mai dificil să îți dorești și să îți menții flacăra dorinței vie și puternică în permanență. De fapt, am învățat că Universul mă testează în permanență, de obicei să îmi bage mințile-n cap, dar și pentru a verifica dacă pentru dorința mea sunt dispusă să plătesc orice preț. Și se pare că sunt 🥰
Lecțiile anului
Am mai spus-o și la studio, un an în care nu ai avut niște spasme – măcar într-un sector al existenței tale – e un an pierdut. E un an din care nu ai învățat nimic. Da, știu, și eu vreau să îmi trag puțin sufletul și să mă mai lase puțin Universul ăsta cu glumele lui dubioase, dar, de fapt, nu îmi doresc asta. Îmi doresc să trăiesc. Iar viața mea presupune o școlarizare permanentă, o evoluție continuă și o intensitate căreia nu mulți i-ar putea face față. Și îmi aduc aminte la fiecare final de an că am tot ce îmi trebuie pentru a face față.
A fost un an absolut minunat. Cu toate, și bune și rele. A fost un an de curățare a buruienilor care umbreau Adevărul și Iubirea. A fost un an în care au apărut oameni absolut minunați lângă mine. Oameni care m-au ales să le fiu prietenă, ghid, profă sau oglindă și cărora le mulțumesc infinit ❤️ Au fost oameni care au decis să rămână lângă mine de ani de zile, oameni cu care am crescut împreună, emoțional, mental și spiritual. Și către ei e tare greu de exprimat în cuvinte recunoștința.
Acea familie de suflet care s-a format la studio este cea mai clară și fascinantă materializare a sufletului, e energiei care ne unește și a conștiinței care ne urcă. Este anul în care am avut cele mai mișto grupe, în care s-a produs cea mai abruptă evoluție, în care am înțeles că motivul pentru care suntem acolo nu este doar că am avut eu chef să predau yoga în urmă cu 7 ani. Este dincolo de mine, de ei, de lume. Este microcosmosul perfect, definiția acceptării și a vieții.
Apoi, sunt și oamenii care au ales să dispară de lângă mine. Iar pentru ei sunt cel mai recunoscătoare. Negativitatea, stresul, ignoranța, furia sunt contagioase. Există studii în acest sens, la fel cum există citate din Biblie în acest sens (Proverbele 22:24-25 VDC – “Nu te împrieteni cu omul mânios și nu te însoți cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui și să-ți ajungă o cursă pentru suflet“). Au fost oameni care au plecat și atunci au făcut loc pentru ceea ce ți-am descris mai sus. Deci, recunoștință maximă 🙏
Când am decis (sau s-a decis :)) să predau yoga, motivația a fost una foarte clară: dacă mie mi-a făcut atât de bine, dacă eu am reușit să mă apropii mai mult de cine sunt, dacă eu am trăit această transformare, atunci oricine poate să o facă. M-am înșelat pe alocuri 😅 Dar asta mi-am dorit de la bun început: ca oamenii să devină mai calzi, mai buni, mai puțin reactivi, mai digerabili pentru ei înșiși și pentru cei din jurul lor. Să le dea foc măștilor și să lase lumina și să intre și să iasă. Acolo unde e lumină, desigur.
Și același lucru mi-l doresc și pentru noul an. Să le fiu oamenilor fie Raiul, fie Iadul, fiecăruia după cum merită și după cum are nevoie pentru a-și vedea sufletul. Alb sau negru, cum este el. Să îi apăs în continuare pe butoanele ego-ului și să îi scutur când se așteaptă mai puțin 😂 Să fiu în continuare omul pe care fie îl iubești, fie îl urăști, fără cale de mijloc. Și îmi doresc să am oamenii aceștia mișto lângă mine, căci evoluția a avut loc doar în triburi. Pentru că oamenii au nevoie de oameni 🖤 Dintotdeauna.
Iar ție, îți doresc ceea ce îmi doresc și mie 🙏
Să avem un an minunat, colorat cu de toate, așa cum arată toți anii trăiți cu adevărat!
Namaste!
Table of Contents
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că
Limbajul sufletului
Ca de obicei, dilema mea interioară se referă dacă a luat-o lumea razna sau doar am început să văd eu mai clar cum e lumea,