Câteodată poate părea că am tendința de a vedea sau de prezenta doar lucrurile din afara firescului uman, deturnările de la normalitate, tendința de a demasca neautenticul. Și nu este doar o părere, cumva asta am venit să fac, e jobul pe care îl fac cel mai bine.
Dar există și momente în care tabloul social din fața ochilor mei devine plin de speranță. Câteodată, dualitatea asta în care ne scăldăm își arată fața prietenoasă și plină de frumos.
Speranța ne ține pe Cale
Orice ar înțelege fiecare din “cale”. Eu prefer să îi spun așa drumului firesc al omului, în care acesta este bine, crește, se dezvoltă și își îndeplinește rolul către societate. Speranța este cea care ne menține în viață și ne face să ne dorim creșterea. Sperăm la o recompensă, la o viață mai bună, la o lume în care să ne simțim bine și împliniți. Cumva, speranța este cea care stă la baza credinței. Credința neclintită în orice este bazată pe speranța că acel orice ne este salvare, ne va duce la mântuire sau ne va face dreptate.
În momentele în care conștiința colectivă o ia razna, gen pandemia, e greu să îți mai găsești speranța că omenirea se va face bine. Dacă ți se mai destructurează și planurile existenței apropiate, testul credinței și al speranței devine din ce în ce mai greu. Dacă începi să vezi mai clar că oamenii sunt făcuți din bine și rău, în egală măsură, mintea te va face să te concentrezi mai mult pe partea negativă. Ăsta e jobul ei.
Cu toate acestea, oamenii buni există
Astăzi am avut un eveniment la studio, clasă deschisă pentru începători, în ideea că am vrut să vadă lumea care e treaba cu yoga. Sincer, am avut emoții. Mă obișnuisem foarte mult cu bula de la studio, cu oamenii din comunitate, încât simpla idee de a sta în fața unor oameni pe care nu îi cunosc și cărora este nevoie să le explic cum stau lucrurile, mă bucura și mă scotea din zona de confort, în același timp.
Și uite așa, de bunăvoie și nesilită de nimeni în afară de voința divină, m-am trezit în fața lor. A trebuit să facem cunoștință în toate planurile energetice și am fost extrem de suprinsă să văd că îmi place foarte mult ce am în față.
Am văzut astăzi oameni, străini, deschiși la suflet și la minte, fără nici un pic de practică prealabilă. Așa sunt ei construiți și așa s-au prezentat în fața mea.
Am văzut oameni dispuși să își recunoască imperfecțiunile, care înțeleg nativ cumva că viața e mai mult decât job, casă, familie, prieteni, vacanțe, oameni care înțeleg lupta interioară și sunt dispuși să cunoască mai mult. Am văzut oameni care vor să învețe, iar eu iubesc oamenii dornici de cunoaștere.
Astăzi, în timp ce stăteam în fața lor, m-a apucat o speranță incurabilă. Mi-am dat seama că în fiecare familie, birou, coadă la Mega, există totuși cineva pregătit să crească. Nu, nu trebuie să fim cu toții în același ritm de creștere sau să ne apucăm de cine știe ce practic în același timp. Dar din ce în ce mai mulți oameni au început să simtă așa-zisa “chemare” interioară și nu se mai feresc să o admită. Iar acești oameni vor fi locomotivă pentru cei încă în inerție.
Salvarea lumii
Am mai vorbit despre salvarea lumii aici. Nu cred că este nevoie să ne facem un scop în viață din asta, lumea poate fi salvată doar din interior spre exterior.
Partea optimistă este că oamenii pe care i-am văzut astăzi, au toate șansele să facă asta să se întâmple. Și partea și mai bună este că am început să suspectez că nu sunt doar ei, ci că societatea este plină de oameni buni și deschiși, încă necontaminați de bullshitul social. Sau, mai coresc spus, insuficient contaminați pentru a se pierde în mulțime.
Salvarea lumii vine la pachet cu căutarea, identificarea și ghidarea acestor oameni spre ceea ce sunt ei în esență. În mare parte, ăsta e jobul meu, însă stă în puterea fiecăruia să facă asta când vede că “are cu cine”.
Ai grijă de oamenii buni din jurul tău, indiferent de ceea ce faci ca job sau ce ești ca statut social. Ai grijă să se simtă văzuți, să le recunoști valoarea, să faci tot ce îți stă în putință pentru a le sprijini visele. Ai grijă să îi iubești și să îi ții departe de orice contaminant 🙂
Așa salvăm lumea 😉
Namaste!
Table of Contents
Potențialul uman și corpul somatic
Una dintre cele mai vandabile expresii din industria new age este nelimitarea potențialului uman. Am văzut această expresie dusă la extrem de nenumărate ori, în
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că