Ca de obicei, dilema mea interioară se referă dacă a luat-o lumea razna sau doar am început să văd eu mai clar cum e lumea, de fapt. Comunicarea sigur-sigur e la pământ, filmulețele scurte și cretine de pe social media nu ajută la dezvoltarea vocabularului sau la introspecție. Și fără astea două, vocea sufletului își pierde din putere.
Așa cum l-am cunoscut eu și așa cum am învățat chiar doar și în teorie, sufletul nu cunoaște dualitatea. El doar este așa cum este, are dorințele lui, mai arzătoare ca orice toană de moment, are o voce a lui care ne ghidează, o lumină a lui care nu poate fi umbrită nici de cel mai negru nor de pe cerul minții. Și totuși, cum îi dăm sufletului ce ne cere? Cum învățăm să îl ascultăm și să vorbim pe limba lui?
Vocea sufletului
Îi spunem suflet, că e mai mainstream și ceva mai ușor de accesat. Dar, în esență, la fel de bine îi putem spune și spirit, căci spiritul este ceea ce ne însuflețește și ne pune în mișcare. Cum ieșim din minte și intrăm în spirit?
Răspunsul este pe cât de simplu conceptual, pe atât de greu de aplicat. Cred că am mai scris, într-o formă sau alta despre asta, de zeci de ori. Sigur am vorbit de un milion de ori la cursuri sau la simple cafele.
Distragerea atenției și a energiei de chestiuni exterioare – orice ar fi ele, de la social media la viața sau nevoile altor persoane – te vor deconecta de spirit, de vocea sufletului. Sursele externe de atenție te vor duce atât de adânc în mirajul loc, încât la un moment dat vei ajunge să te confunzi cu ele. Este acea simbioză de care noi, oamenii “noi” nu prea putem să scăpăm neafectați.
Dacă ești și mai slab de înger și needucat suficient în aspectul acesta spiritual sau emoțional, ai toate șansele să nici nu știi măcar să descifrezi limbajul sufletului. În rarele momente în care se mai face auzit, crezi că este o fază de slăbiciune sau de vulnerabilitate și îl închizi la loc, căci nu te simți pregătit să auzi vocea de dincolo. Preferi să te ții cu dinții de credințele tale și de așteptarea unei salvări din exterior, decât să conștientizezi responsabilitatea uriașă pe care o ai în spirit.
Se spune că, înainte de actul concepției, fiecare suflet își alege unde să vină. Își alege părinții, mediul, experiențele prin care urmează să treacă pentru ca atunci când pleacă de aici, să fie un suflet evoluat. Doar că nu îți spune nimeni atunci când te naști că evoluția presupune, în primul rând, acceptarea și integrarea evenimentelor din viața ta, și, în al doilea rând, recunoașterea acestora ca parte din procesul de învățare și evoluție.
Să spune, de exemplu, că înainte să vii pe pământ, ai decis să înveți iubirea sau bunăstarea. În primă fază, lecția iubirii sau bunăstării, vine prine excludere. Vei învăța ce NU este iubire, ce NU este bunăstarea, ca să știi să nu mai cauți spre exterior. Dacă ai inspirația să îți asculți ceea ce numești intuiție, vei începe să te educi în acest sens. Puțin câte puțin, până când vei învăța să te conectezi la Sursa iubirii sau a bunăstării. Și atunci, vei trăi viața pentru care ești deja echipat.
Nu ai nevoie de traducător
În toată povestea asta a mentalizării sufletului, se merge foarte mult pe ideea de limbaje ale iubirii. Pot să înțeleg, conceptual și psihologic, că este o ancoră foarte bună de care să te agăți când nu mai înțelegi nimic din oameni. Dar, de ce să îți petreci viața traducând dintr-un limbaj în altul? Cât de obositor trebuie să fie să îți traduci sufletul și nevoile lui unui om care nu e capabil să le înțeleagă?
Sufletul nu are limbaje diferite. Poate avea lecții diferite, dar de la un anumit nivel încolo, știe să recunoască iubirea. Nu e nevoie să îi explici nimănui că așa te exprimi tu când iubești și să cauți să te agăți de frimituri ale demonstrațiilor de iubire ale celuilalt. Sufletele vorbesc aceeași limbă. Dacă doi oameni operează de la același nivel al sufletului și din același nivel al conștiinței, nu există necesitatea unui traducător. Plus că la acel nivel al interacțiunii apare și înțelegerea că fiecare este responsabil pentru sufletul lui, pentru propria-i fericire și atât.
Limbajul sufletului nu este diferit. Cel al minții, însă, este din alt film, de cele mai multe ori unul contaminat de părerile scenaristului.
Vă doresc un an în care vocea sufletului să vă fie din ce în ce mai puternică 🖤
M.
Table of Contents
Potențialul uman și corpul somatic
Una dintre cele mai vandabile expresii din industria new age este nelimitarea potențialului uman. Am văzut această expresie dusă la extrem de nenumărate ori, în
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că