Oamenii potriviți

oamenii potriviți

Se spune că pe oamenii potriviți îi simți diferit în sistemul nervos. Și dacă ai fi mai atent/ă la semnalele corpului, ai vedea că acest lucru e cât se poate de adevărat. Energia nu minte, oricât de mult ai încerca să te convingi de altceva. 

La cele două extreme, sunt oameni în compania cărora simți că te doare carnea și capul și sunt oameni care îți provoacă pace și o stare generală de relaxare. Și între aceste două extreme, mai sunt o grămadă de oameni care fie îți pot face bine, fie îți pot face rău. 

Oamenii potriviți sunt cei asemănători ție

Nimic nu se compară cu sentimentul de “acasă” pe care ți-l poate da compania unui om potrivit. De fapt, este una dintre stările pe care nu ai cum să o descrii în cuvinte, pentru că nu s-au inventat cuvintele care să onoreze această stare. Poate că “grație divină” s-ar potrivi, dar parcă și asta e prea puțin…

Oamenii asemenea ție nu sunt neapărat buni sau răi, e o clasificare care trece dincolo de barierele mentale. Cei asemenea ție sunt fix așa cum sună: asemănători propriului suflet. Oameni cu valori similare, cu defecte similare, cu principii de viață și credințe asemănătoare. Și pentru fiecare dintre noi, în funcție de nivelul de conștiință, există oameni potriviți.  

Iar prin oamenii potriviți mă refer la cei care te ajută, într-o formă sau alta, la descoperirea Sinelui, te împing și te inspiră spre evoluție, de cele mai multe ori, prin propria evoluție. În esență, sunt oamenii pe care tu îi percepi a fi mai buni, mai puternici sau mai calzi decât tine. Oamenii care te inspiră și te provoacă să fii mai bun/ă.

Restul oamenilor

Am mai stabilit în trecut că energia este contagioasă. Și tu știi prea bine acest lucru, chiar dacă nu știi sau nu înțelegi prea multe despre treaba asta energetică. Știi că atunci când te vezi cu anumiți oameni ajungi acasă epuizat/ă, cu dureri de cap și stări de greață, la fel cum știi că atunci când te vezi cu alți oameni, ajungi acasă plin/ă de vitalitate și energie. 

Nu are sens să te întreb de ce le dai oamenilor din prima categorie cea mai de preț resursă a ta: timpul. Pentru că știm deja răspunsul la această întrebare 🙂 Ce încerc să îți reamintesc este că întotdeauna ai libertatea de a alege. Dacă te tot întorci cu stomacul pe dos și cu presiune în cap de la întâlniri la care oricum nu aveai chef să te duci, de ce continui să faci asta?

Restul oamenilor, în afară de cei potriviți ție, se simt ca o pierdere de timp. Și chiar sunt. Dacă stai la masă cu cineva pe care îl judeci, îl critici, îl bârfești, îl disprețuiești de-a dreptul, cum vrei tu să ai pretenția de evoluție? Devii asemenea celor cu care îți bei cafeaua, deci mai bine ți-o bei singur/ă decât într-o companie care scoate ce e mai rău din tine.

Timpul este cea mai prețioasă resursă

Dintre toate resursele energetice, timpul este singura care nu se regenerează. Poți pierde bani, îi faci la loc dacă ești echipat mental cu ce trebuie. Poți pierde oameni, vor veni alții, de obicei mai buni. Poți pierde până și energie vitală, cu practica potrivită, o poți recâștiga. Dar nu îți permiți să pierzi timp. Pentru că este singurul care nu se poate recâștiga. 

Știind toate astea, de ce ai da ce e mai de preț unor oameni nepotriviți? De ce te-ai angaja în discuții sterile sau toxice cu cineva care nu merită cea mai prețioasă resursă pe care o ai? Omul acela oricum nu știe ce să facă cu o astfel de resursă. E ca și când i-ai da unui copil de 4 ani cheile de la mașină. Nu știe să o folosească, nu are discernământ și, în cel mai fericit caz, o s-o găsești zgâriată sau desenată cu carioci interior/exterior.  

Dacă nu i-ai da copilului cheile de la mașină, de ce faci asta cu timpul tău? 

Nu există oameni buni sau oameni răi

Oamenii sunt așa cum sunt, perfect imperfecți. Aici este mai degrabă vorba de compatibilitate și de traducerea mesajelor sufletului. Este o pierdere uriașă de timp să faci traducerea asta. Dacă omul din fața ta nu este în stare să îți citească sufletul, să vadă ce te face fericit/ă și ce te rănește și trebuie să îl înveți, să îi explici, să te agiți întru luminarea sa, atunci nu ai în față omul potrivit. Nu e bun sau rău. Ci doar nepotrivit.

E ca și când ai forța o piesă dintr-un puzzle să intre acolo unde nu-i este locul. Desigur, mai e și varianta în care piesa părea să se potrivească, dar când puzzle-ul a început să prindă contur și să vezi imaginea de ansamblu, ți-ai dat seama că e culoarea greșită sau e rătăcită dintr-un alt set.

Namaste!

Table of Contents

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp
asumarea

Asumarea integrității

Cuvintele astea două, asumare și integritate îmi dau fiori reci aproape de fiecare dată când le aud. Pentru că, de cele mai multe ori, oamenii

Read More »

Leave a Reply

Your email address will not be published.