Este o întreagă manie – câteodată prost înțeleasă – cu privire la concentrarea pe sine, la dezvoltare, la prioritizarea propriului bine înainte de a merge să salvezi lumea. Și de când a început această manie, cu priorități și “focus”, a început și controversa. De cele mai multe ori, între adepții martiriului, ai sacrificiului și ego-urile inflamate care abia așteptau să audă că Soarele se învârte în jurul lor. Două extreme din care nimic bun nu poate ieși.
Apoi, sunt cei care au ales un oarecare echilibru, pentru care controversa nu există pentru că au înțeles foarte bine mesajul. Prioritizarea propriei dezvoltări este esențială pentru… orice, practic. Lumea, societatea, sunt într-o continuă schimbare. Ce ți se pare că e nou sau inovație astăzi, mâine poate fi demult fumat. Ai nevoie de upgrade permanent, de o educație continuă care să îți țină mintea antrenată și deschisă.
Dincolo de faptul că eu cred că asta e misiunea noastră în viață, în general – upgrade-ul continuu – din orice punct de vedere ai privi-o, treaba asta cu auto-îmbunătățirea ar trebui să fie în capul listei de priorități pentru orice ființă umană. Va crea o adaptabilitate mai ușoară, deci un răspuns la stimuli mai scăzut și un nivel de stres mai ușor de suportat pe termen lung.
Meditație. Respirație. Priorități
Chiar dacă ce îți spun acum ține mai degrabă de nivelul psihicului și de transformarea și modelarea mentalității, în general, în toate curentele spirituale ni se vorbește despre priorități. Știi deja și expresia “where attention goes, energy flows”. Ar fi, drept urmare, minunat ca atenția să cadă pe tine și pe misiunea ta în viața pe pământ. Nu înseamnă egoism, oricât de vinovat/ă te-ai simți atunci când îți acorzi mai mult timp.
Atenția pe tine și pe educarea ta, înseamnă, la finalul zilei, că azi nu ai trăit degeaba. Că ai învățat ceva nou, că ai avut o revelație, că ai înțeles o miime din felul în care merg lucrurile în Univers. Sau în ce domeniu îți place ție să înveți. Ai devenit mai bun la finalul zilei, iar asta înseamnă că și cei din jurul tău se vor bucura de acest update de peste zi.
Întotdeauna am insistat la cursuri pe introducerea meditației ca parte din rutina zilnică. Adică dacă nu te strânge viața cu ușa, iar atunci n-ai încotro, treaba asta cu meditația presupune, în general, o rezistență uriașă din partea cursanților. Nu vor rutină, mintea fuge de liniște, fuge de propriile gânduri, fuge de ce s-a chinuit să bage acolo sub preș. Nici măcar nu e ca rugăciunea, că acolo, ești sau nu prezent, zici poezia și aia a fost. O fi înțeles Șefu’ ceva. Ori, în meditație, dacă nu ești coerent, nu înțelege nimeni nimic. Deci dacă ai reușit cu meditația să te mobilizezi, poți reuși cu absolut orice.
Cu respirația, lucrurile stau la fel. Ar fi culmea să nu pui respirația pe lista cu priorități, că te faci albastru-ștrumf. Dar până acolo, corpul începe să îți pună probleme. Apar dureri musculare, digestie razna, haos mental. Cum să nu prioritizezi respirația conștientă? Priorități, priorități, “da’ ce, io nu știu să respir?”. Nu. Nu știi. Am mai scris despre asta aici.
Motivații diferite
Acum, în toată povestea asta cu și despre priorități, motivațiile pot fi diferite, în funcție de valorile personale. Unii pot proritiza meditația, căci au ca valoare lumea nevăzută, alții se pot concentra pe citit, pe noi descoperiri, căci valoarea lor se află în zona intelectuală. Alții pot pune pe lista de priorități dezvoltarea sau redobândirea talentelor vocaționale neexploatate, căci valoarea lor internă este creația. Nu contează care este motivația, este nevoie doar ca atenția să se ducă spre propria îmbunătățire.
Nu poți să schimbi sau să salvezi lumea dacă tu însuți/însăți ești rezistent/ă la schimbare. Timpul și energia sunt resurse foarte limitate pe care le avem noi, oamenii, aici pe pământ. Spre ce se duc? Vrei să îți dau exemplul clasic cu masca de oxigen în avion? Prima oară îți pui ȚIE masca, apoi îi ajuți pe ceilalți. Căci dacă tu rămâi fără oxigen, muriți cu toții.
Deci, oricare ți-ar fi valorile, e bine să te apuci acum de îmbunătățirea lor. Nu îți trebuie perfecțiune, căci este un ideal imposibil. Dar îți trebuie progres. Încet și sigur. Ideal, în toate planurile. Să mănânci sănătos, să îți ții corpul sănătos și puternic, să te odihnești, să te ferești de negativitate, să înveți în fiecare zi mai mult, să îți dezvolți fiecare aspect al existenței tale ca și când ar fi ceva sacru, nu ceva ce ți se cuvine. Căci este sacru și nu, nu ți se cuvine.
Nu văd nimic egoist în asta. Mai degrabă văd egoismul în martirizare și în căutarea validărilor pentru martirizare. Plus că e relativ facil să te ocupi de problemele altora decât de ale tale. Și nici consecințele nu sunt atât de nasoale decât în cazul în care ai fi singurul responsabil pentru viața și destinul tău. Îți trebuie măcar 30 minute pe zi în care să faci ceva pentru tine și îmbunătățirea ta. Atât.
Apropo de asta. Treaba aia cu reîncarnarea este și ea oarecum relativă. Depinde ce cine întrebi, e drept. Yoga spune că suntem într-un ciclul neîntrerupt de încarnări și reîncarnări, până când ne băgăm mințile în cap și scopul practicii este să rupem acest ciclu.
De partea celaltă, sora mai mare și mai bătrână, shamanismul, spune că noi oamenii, precum mâțele, avem 9 vieți. Practic, avem 9 șanse să ne recuperăm energia pierdută în dogme, programări, idei fixe și plafonare. Apoi, după reîncarnarea numărul 9, pupi-pa! Esența se întoarce și se dizolvă înapoi în Univers, ca și când nu a existat vreodată.
Dacă shamanismul are dreptate? Dacă asta e ultima? Dacă nu mai avem o șansă viața viitoare? Dacă am trăit degeba? Tu n-ai întrebările astea? 😅 Pe mine asta mă motivează cel mai mult. Posibilitatea sfârșitului degeaba mă sperie îngrozitor. Suficient de mult încât să am grijă să refac lista de priorități oricând e cazul. Cum să se sfârșească tot fără contribuție, fără a lăsa în urmă o lume mai bună, fără să devin acea ființă pe care o căutam?
Nu e mare scofală să ai priorități teoretice. E mai greu să alegi ce contează mai mult pentru tine, fără să te simți vinovat/ă, apoi să te ții de ele. Ca și când ar fi ultima ta viață aici pe pământ 🙂
Să avem zile senine și priorități înțelepte! 🙏
Table of Contents
Potențialul uman și corpul somatic
Una dintre cele mai vandabile expresii din industria new age este nelimitarea potențialului uman. Am văzut această expresie dusă la extrem de nenumărate ori, în
Karma succesului
Cred că succesul și karma sunt două dintre cele mai marketate concepte din industria asta a spiritualității. Pentru că da, a devenit o industrie, unde
Cine îți e dușmanul invizibil?
Din toate întrebările esențiale și existențiale pe care ți le-ai pus vreodată, ți-a trecut prin cap să identifici dușmanul invizibil din viața ta? Presupunând că