Goya spunea că somnul rațiunii naște monști. Mi se pare o frază completă, care nu mai are nevoie de artificii sau parafrazări. O văd atât de des în meseria mea, încât întâlnirile mele cu montruleții sunt deja la ordinea zilei. Ce mă mai miră câteodată este că încă mai aud expresia aceea cu “a zis la teve”. Păi de acolo vin, hai să îți explic puțin cum e la teveu.
Primul principiu pe care l-am învățat – neoficial, desigur – a fost “nu lăsa adevărul să strice o știre bună” 🙂 Iar restul au fost detalii adaptate contextului știrilor. De atunci, crede-mă pe cuvânt că nu s-a schimbat nimic. Rațiunea încă doarme, și în redacții și în oamenii targetați drept telespectatori.
Somnul rațiunii sociale
Articolul acesta a apărut cumva ca o rugăminte a unei prietene să explic muritorilor iraționali care e treaba cu yoga, de ce biserica nu înțelege nimic din practică și de ce enoriașii – altfel niște creștini deosebiți aflați în Postul Paștelui – nu își văd de treaba lor și pun la zid practicantul de yoga. Răspunsul, pe scurt, este că somnul rațiunii naște monști.
Răspunsul pe lung este că încă mai există printre noi oameni care înghit gălușca exact așa cum este ea aruncată de ceea ce ei consideră a fi o figură de autoritate: biserica, presa, familia extinsă, whatever. Fără să facă un minim research, fără să consume doi neuroni în plus să dea un search pe sfântul google. Sunt oameni care au crezut povestea cu ambulanța neagră care fură copii pentru trafic de organe, care au rupt farmaciile căutând iod în caz de explozie nucleară, care au cred în tot felul de ozn-uri doar pentru că a zis la teve sau în vreo alt lăcaș de cult că există un asemenea fenomen.
Pentru că somnul rațiunii este prezent în oricare din aceste micro-secte, unde oamenii își simt atât de validată mediocritatea încât orice concept care iese din norme și le poate demasca ignoranța, devine “conspirație” sau “unealtă a diavolului”. Ferească Șefu’ să caute, să întrebe, mai ales să gândească. Nu lăsa adevărul să strice o știre bună, nu? 🙂
Figurile de autoritate
La povestea asta cu figurile de autoritate, noi, oamenii, suntem varză ca proces de discernământ. Ok, unele ni le luăm din fragedă pruncie, acolo e un aspect mai subtil, dar care tot nu stă în picioare când ajungi la o vârstă adultă care teoretic ți-ar permite să gândești.
Figurile de autoritate pare să fie formate și din cei mai adormiți ai rațiunii. Oameni care au păreri despre yoga, deși nu au făcut nici o oră în viața lor. Oameni care au păreri despre meditație, deși folosesc o hipnoză de abecedar și o numesc așa. Oameni care îți explică treaba cum e treaba asta cu spiritualitatea, conexând-o de religie într-un mod abuziv și administrativ.
Adepți credincioși în somnul rațiunii vindecării care îți spun că yoga este o pseudo-știință. Care nu au dat un simplu search pe google scholar ca să vadă cât research s-a făcut de-a lungul timpului pe acest subiect și pe legăturile de cauzalitate între practică și welness, să nu îi spunem vindecare, na! Yoga Therapy – aproximativ 235.000 rezultate, Yoga Mental Benefits – aproximativ 188.000 rezultate, Yoga Physical Benefits – aproximativ 251.000 rezultate, Meditation and Stress – Aproximativ 617.000 rezultate, Meditation and Anxiety – Aproximativ 443.000 rezultate și tot așa…
Da, știu că e mai simplu să iei un xanax sau un algocalmin decât să dai un search să vezi care e treaba. Dar măcar lasă oamenii ăștia care au învățat să gândească să facă ceva ce nu a zis la televizor. Fucking google it!
Smerenia și trezirea spirituală
Am mai scris aici despre povestea asta cu trezirea spirituală. Nu zic că nu se întâmplă, dar din ce am văzut în practica din ultimii ani, pare să fie ca un coșmar, după care trezitul se culcă la loc, dar cu convingerea că acum e spiritual. Somnul rațiunii continuă, dar doar într-o altă paradigmă.
Așa am ajuns să apreciez eu foarte mult oamenii consecvenți și bunuți în suflet. Mă refer aici la smerenia aceea adevărată a oamenilor care înțeleg că acest proces de detașare de figurile de autoritate și evoluție a minții și a conștiinței este un proces de viață, nu suportă întreruperi sau modificări.
Smerenia nu este un atribut pe care îl afișezi și nici nu e parte integrantă din somnul rațiunii. Este o stare de conștiință în care realizezi că dacă te afli într-un moment în care crezi că știi tot, nu știi, de fapt, nimic. Nu repeți ca papagalul fraze despre smerenie, ci îți pui mintea, sufletul și empatia la contribuție și te pui în papucii celilalt care ar putea să aibă dreptate.
În yoga, smerenia este o stare constantă de conștiință. Nu apare în posturi sau în perioade recomandate. Este parte din ființa umană, care se acceptă perfect imperfectă și necunoscătoare, dar lucrează spre perfecționare și Cunoaștere ❤️
Namaste!
Table of Contents
Realitatea relativă
De fiecare dată când viața mă forțează să îmi scot nasul și fizicul din “bula” mea de oameni, realitatea mă lovește în toate plexurile nervoase
Aroganță sau încredere?
Este o linie foarte fină între aroganță și încredere în sine. Bine, fină pentru cei care își dau șansa să observe mediul și să se
Ahimsa – Să nu faci rău
Mi-am adus aminte că la începutul drumul meu de predare, indiferent că era vreo școală de yoga sau sesiuni regular, dădeam teme săptămânale pentru acasă.