Într-o lume în care o ardem feminist, eu totuși am o întrebare gender-related: de ce există convingerea majoritară că yoga este pentru femei? De ce nu yoga pentru bărbați? Adică da, pot să înțeleg mecanismele, dar practica, la bază, a pornit dintr-un patriarhat…
Și, în general, la întrebările la care nu pot să răspund decât prin presupuneri și prin intuiție, mă mănâncă undeva să le fac subiecte de cercetare socială și să obțin răspunsurile din teren. Așa că, în timp ce documentam motivul pentru care bărbații nu sunt atrași de yoga în România, am observat că fenomenul există și pe alte continente. Iar motivele sunt ceva mai deep decât cele basic, de obicei date de femei – gen sunt masculii căpoși prin definiție – ci se duc în niște rădăcini socio-comportamentale la care toate am pus câte o cărămidă din generație în generație.
Yoga pentru femei Vs. yoga pentru bărbați
Ca să înțelegi puțin distanța dintre cele două sexe – da, insist că sunt doar două – în Statele Unite, aproximativ 72% dintre practicanți sunt femei. Un raport CDC din 2024 indică faptul că femeile au de două ori mai multe șanse decât bărbații să practice yoga. În Europa, aproximativ 30% dintre femei practică yoga, comparativ cu doar 10% dintre bărbați. Și, cumva natural, India deține cel mai echilibrat raport, cu 31% femei și 22% bărbați.
În ceea ce privește România, procentul de practicanți este minuscul. Mult prea mic pentru a face o diferență statistică. Însă din practicanți, raportul este de 86% femei și 14% bărbați, conform datelor preliminare din studiul subsemnatei. Iar dincolo de cifre, de statistici și de înțelegerea fenomenelor macro, tot eu sunt cea care aude foarte des, aproape zilnic, cât de mult și-ar dori femeile din studio ca bărbații să fie mai deschiși spre practică. Indiferent că sunt bărbații lor sau bărbații în general. Și tot la fel de des aud dar yoga pentru bărbați nu faci?
Și de fiecare dată mă blochez. Cum adică să fac yoga pentru bărbați? Da’ asta pe care o fac deja când a devenit exclusivistă și mi-a scăpat mie? Io fac, da’ tre’ să vină și ei mai mulți… Așa că m-am apucat să cercetez covingerile sociale și imaginarul colectiv din spatele acestor discrepanțe.
Mi s-a oprit atenția pe primele 3 studii din căutarea mea, cu perspective relativ asemănătoare, dar și complementare asupra subiectului yoga pentru bărbați.
- Studiul realizat de Cagas și colaboratorii (2021) analizează mecanismele sociale și psihologice prin care bărbații percep yoga ca pe un spațiu feminin, evidențiind conflictul dintre valorile acestei practici și masculinitatea tradițională. Cercetarea subliniază că barierele fizice, marketingul orientat spre femei și preconcepțiile despre rigiditatea corporală contribuie semnificativ la decalajul de participare între genuri. Studiul integral îl găsești aici.
2. Al doilea studiu identifică bariere majore în participarea masculină la yoga, inclusiv percepția acesteia ca activitate feminină și conflictul cu normele tradiționale de masculinitate. Autorii propun soluții precum clase dedicate bărbaților și marketing axat pe beneficii fizice pentru a contracara stereotipurile și a crește implicarea în practică. Articolul se numește “Yoga is for girls”: Conformity to masculine norms interferes with yoga engagement in men.
3. Și al treilea, preferatul meu de altfel, spune așa: “rezultatele sugerează că bărbații sunt mai înclinați să practice yoga atunci când sunt încurajați de persoane de încredere și de modele masculine demne de urmat. Bărbații se confruntă cu provocări legate de gen care pot fi depășite prin educarea lor cu privire la yoga, punând accent pe beneficiile fizice și prin experimentarea directă a acestor avantaje. Pentru a încuraja mai mulți bărbați să practice yoga, instructorii trebuie să creeze un mediu incluziv, care să îi întâmpine și să răspundă nevoilor lor specifice.” – îl găsești aici.
Efectul toxic al rolurilor de gen
Nu intru în detalii, că mă aprind… :)) Dar o să mă refer strict la yoga și la targetarea acesteia spre publicul feminin. De fapt, la orice practică psiho-spirituală sau somatică. Pentru că, ce să vezi, în contextul ăsta feminist, vei fi surprins/ă să descoperi că și bărbații au psihic. Și ei au spirit. Și ce să vezi, și ei au corp. Da, pot fi wired diferit, dar toate aceste corpuri există, indiferent de ce ai în pantaloni.
Doar că acest curent de femei puternice și independente – da, unele am devenit așa că nu am avut încotro – face ca “bărbații adevărați” să fie pe cale de dispariție. Plus că ok, tu ca femeie îi vrei puternici și decizionali, dar se creează o presiune socială asupra bărbaților de a fi „competenți” sau „puternici” în orice activitate fizică. Și când nu sunt, devin frustrați. Și când devin frustrați devin toxici. Și uite așa ajungi la terapie și uite așa e un cerc vicios fără ieșire.
Barierele culturale în ceea ce privește yoga pentru bărbați sunt puse de noi toți. Și tocmai aceste bariere îi privează de un instrument eficient de gestionare a stresului, afectându-le direct calitatea vieții prin somatizarea tensiunilor. Vezi statisticile privind bolile cardiovasculare, de exemplu. Nu mai vorbim de chestiuni “soft”, gen dureri de spate/cap, iritabilitate, insomnii etc. Toate astea ar putea fi manageriate cu succes printr-o practică yoga bine făcută.
Și atunci, cred că cel mai mult contează modelele. Bărbații practicanți care devin mai detașați, mai sănătoși, mai calmi, pot conduce prin puterea exemplului. Apoi, cei care sunt îndrumați la yoga, mai ales de către specialiști, ar fi minunat să își dea o șansă. Și apoi, mediul… care ar fi primul pe listă, de fapt. Dacă ai în jurul tău masculi alfa care fac caterincă de practica ta yoga (sau dorința de a o începe), vă reamintesc dimpreună că nu aveți 14 ani. Nu, nu râd femeile de tine. Nu, nu le interesează cum stai în posturi. Și nu, nici nu ți se scoală când ești înconjurat de femei în colanți, că vei fi prea concentrat pe iadul din interiorul tău.
Deci, yoga pentru bărbați este yoga și atât. Limitările cognitive sau sociale sunt de ambele sexe. Presiunea performanței de gen, în schimb, deja are un preț prea mare. Și individual și social.
Ne vedem în studio. Friendly cu orice viețuitoare 🙂
Love, M 🖤
Table of Contents
Yoga în Constanța – Școala de Toamnă – ediția 6
Fiecare om este exact atât cât îi permite sistemul său nervos să fie – și nimic mai mult. Dacă ești în căutarea unei practici profunde
RETROGRADE Festival, în weekend la NIBIRU
Nici nu știu care din zile o aștept mai mult :)) Dar hai să îi spunem Retrograde weekendului prelungit, de la un capăt la altul,
STARDUST – fericire pură 🤍
Cel mai intens weekend al sezonului de până acum a adus în NIBIRU Arena atmosfera marilor petreceri construite în jurul muzicii anilor ’90 și 2000,