Skip to content

Yoga. Teorie vs. practică

yoga

Probabil că ai observat și tu că există oameni care, cu un bagaj suficient de cărți citite în diagonală, au iluzia expertizei. În orice. Dar, dintotdeauna, sportul, politica, sexul și spiritualitatea au născut cei mai mari experți. Evident, că și yoga. Nu știu neapărat unde să o încadrez în cele de mai sus, dar depinde de cărțile experților :))  

Cam în orice curent psisho-spiritual, lumea este împărțită între practicanți și nepracticanți. Indiferent că este vorba despre religie, terapie sau orice alt instrument. Și, de obicei, cei cu teoria fac cel mai mare deserviciu practicii. Pentru că vorbesc din procedură, nu din experiență. Bine, și au și mai mult timp, că practicanții sunt ocupați cu practica, nah… 

Cred că am ajuns eu la o stare de epuizare la cât de mult am vorbit despre beneficiile yoga. M-am epuizat în trecut vorbind și despre teorie, desigur. Încercând o explicare parțială a principiilor fundamentale care stau la baza practicii. Am renunțat și la asta. Și pentru că am înțeles că natura umană s-a schimbat de acum câteva mii de ani, dar și pentru că m-am convins că lumea oricum vrea să creadă ce crede deja. 

Yoga practică

Despre partea teoretică din yoga am mai scris demult. Aici, de exemplu. Însă este complet inutilă fără aplicarea ei la cotidianul de astăzi. Pentru că, de principiu, nu facem yoga pentru a ne închide într-o altă inchisoare dogmatică, ci dimpotrivă, pentru a câștiga libertatea unor noi asocieri, conexiuni neuronale, unor noi perspective ale realității.

Așa că, în viața asta pe pământ, era Insta și social media și alte instrumente de condiționare mamiferă, teoria yoga încă se poate aplica cu succes. Doar că arată altfel.

Să luam ca exemplu Tapas. Este o practică devoțională, menită să antreneze disciplina și angajamentul în practică. De altfel, unul din intrumentele basic în yoga. Și poți practica Tapas în fiecare zi. Atunci când ești prezent și apari chiar și când nu e nevoie de tine și nu ți-o cere nimeni. Devoțiune fără martori, fără aplauze. 

Apoi, dacă intrăm pe codul etic de bază al pracitii yoga, Yamas & Niyamas – cele 10 porunci – atunci când corpul spune nu, iar tu spui nu, aceea este Ahimsa. Non-violența. Alegerea de a nu-ți face rău.

Atunci când îți spui adevărul, deși ar fi mai ușor să eviți discuțiile inconfortabile, aceea este Satya. Trăiești alinita/ă cu ceea ce este real pentru tine. 

Atunci când ai reușit să îți educi mintea și sistemul nervos să nu mai reacționeze imediat la stimuli, ci să lași valul emoțional să treacă, aceea este Pratyahara – retragerea simțurilor. Întoarcerea acasă înainte de a răspunde.

Să îți dai voie să fii suficient/ă fără a adăuga ceva. Explicații, make up, gălăgie multă – aceea este Santosha. Mulțumirea de sine nu înseamnă că te complaci. Ci că trăiești în pace.

Preferata mea – detașarea. Deseori nepracticanții de yoga cred că non-atașamentul implică o stare de nesimțire sau de disociere. În cotidian, Aparigraha se referă la a nu mai fugi după ce nu ne este destinat. Ce este al nostru ne va ieși în cale. Restul e, de cele mai multe ori, o diversiune. Ba chiar un test al nivelului de atașament.

Evident că este și partea de auto-cunoaștere. Cred că termenul este metacunoaștere, de fapt… căci se referă la explorarea emoțiilor/gândurilor/tiparelor mentale cu un spirit de curiozitate, în loc de judecată. Aceea este Svadhyaya. Întrebările adresate Sinelui ne transformă intotdeauna.

Încrederea și convingerea că ceea ce urmează să se întâmple se va arăta treptat, pe măsură ce dobândim noi calități – ca într-un joc video – aceea este Ishvara Pranidhana. Credința absolută că suntem susținuți. 

Yoga nu este și nu a fost niciodată despre posturi. Asanele sunt doar un instrument. Foarte variat, de altfel și complet diferit de la o persoană la alta. Yoga este despre felul în care respiri când viața are alte planuri cu tine. Despre felul în care comunici atunci când emoțiile sunt intense și îți provoacă un haos mental.

Yoga este despre cum înveți să spui “poate” de fiecare dată când ai în față o nouă informație. Despre cum să lași și o urmă de îndoială, nu venită din neîncredere, ci din acceptarea dualității fiecărui fapt/om/adevăr personal sau social. 

Yoga este despre cuum știi și reușești să te întorci la tine, când te-a luat pe sus valul ego-ului. Și mai ales, cât de repede îți aduci aminte cine ești 🖤

Yoga “avansată” nu se referă la posturi. Nici măcar la vechimea în practică. Știu oameni care fac yoga de mai bine de un deceniu și o fac degeaba :)) 

Yoga, pe măsură ce începe să își arate beneficiile profunde, scurtează timpul de rebound. Acea perioadă în care te ia viața pe sus, când te pierzi în muncă, în distrageri sau în alții, devine din ce în ce mai scurtă. Ți se scurtează drumul spre casă, practic.

Ne vedem în studio.

Love, M  🖤

Table of Contents

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp

Leave a Reply