Pe la începutul anilor de teaching, asta era una din întrebările cele mai frecvente. Chiar mă săturasem să spun aceeași poveste de o sută de ori. Acum, că pare că sunt nemuritoare în domeniul yoga, oamenii nu mă mai întreabă. Dar știu sigur că se întreabă pe ei la început: oare o să ajung vreodată să fiu ai flexibil/ă? Oare o să mă doară șoldurile de la meditație continuu? Oare nu e pentru mine, de mă tot chinui atât la fiecare ședință?
Și multe alte întrebări nerostite verbal, dar foarte evidente pe chipul oamenilor cu care interacționez, fie că sunt începători la yoga, fie că încă nu s-au apucat de practică.
Acel “oare” nu dispare niciodată. Doar se transfomă dintr-un “oare” bazat pe comparație într-un “oare” bazat pe curiozitate. Oare ce se întâmplă dacă încerc postura/meditația asta? Oare cum se simte o sesiune de yoga nidra? Oare mă va lăsa mintea să fac călătoria asta?
Oare yoga îmi va liniști mintea?
Și bineînțeles, cel mai mare oare pe care încă îl au nepracticanții. Pentru că odată ce ai ajuns în studio, de multe ori te vei concentra pe supraviețuire, nu pe overthinking-ul tău :)) Dar înainte de acest moment, știu că îndoiala asta o au mai toți oamenii care se gândesc să se apuce de yoga.
O mie de gânduri pe minut, plus, din când în când, senzația că propria minte este defectă. Pentru că, tot prin tortura asta a comparației, oamenii care încă își definesc valorile și își cultivă creativitatea, se uită în curtea vecinului zen și se întreabă unde greșesc.
Nu mai vorbim despre fake-ul de pe social media, unde unul n-ar posta viața reală neam. Toți sunt fie perfecțiunea în persoană, fie drama queens cu toate relele pâmântului. Așa că validarea vine acolo fie prin mimetism, fie prin milă. Normal că dacă te compari cu viețile expuse cât se poate de fake, vei avea senzația că e ceva în neregulă cu a ta.
Revenind la întrebarea principală, nu, yoga nu îți va liniști mintea neapărat. Nu în sensul în care aștepți, oricum. Yoga te va învăța cum să faci pace cu mintea ta perfect sănătoasă și activă. Te va învăța cum să îți observi gândurile, eventual să schimbi calitatea lor, dacă ești genul mai anxios și prăpăstios. Te va învăța cum să selectezi gândurile care contează și cele care se emit spontan ca o proiecție a subconștientului care chiar nu contează. Și da, va mai scoate din tensiunea acumulată în corp și automat și în minte, cu siguranță.
Dar toate astea se vor întâmpla după o perioadă scurtă de spasme 🙂 Pentru că pentru schimbarea corpului, capului și a întregii tale perspective, este nevoie de o destructurare majoră inițial. Nu e musai un lucru greu sau imposibil, ci mai degrabă direct proporțional cu cât de mult îți dorești transformarea. Dar, până la urmă, de asta ai venit, nu? 🤍
Aproape nimeni nu s-a apucat de yoga de bine ce-i era
Nici eu, nici nimeni din cei care mi-au trecut pragul. Evident că eu mă văd pe mine ca fiind cel mai vai steaua lui om care s-a apucat de yoga. Dar la fel de bine, știu că fiecare își duce războaiele interioare cu o intensitate care pare greu de înțeles de ceilalți. Deci n-oi fi fost cel mai praf, dar sigur eram aproape.
Iar primele ore de yoga mi s-au părut iadul pe pământ. Mă durea tot, eram rigidă în toate articulațiile, frustrată de toți banii, practic. Nu puteam să fac nici măcar o postură corect și coerent. Dar după prima ședință părea că sunt mai bine cu mine. Și după a doua la fel. Și tot așa. A durat mai bine de jumătate de an să îmi iasă posturi basic.
Și de fiecare dată când îmi intră cineva nou în studio, îmi aduc aminte de primele mele ședințe de yoga. Omul de acolo nu a venit că se plictisea acasă. A venit că ceva l-a adus la mine. De obicei o suferință despre care nu ar vrea să vorbească, așa că nici nu întreb. La fel de bine cum știu că cine vine la yoga, nu vine să audă ce vrea să audă și să își valideze în continuare suferința.
Noi ne vedem la studio 🙏
Love, M 🖤
Table of Contents
Yoga în Constanța – Școala de Toamnă – ediția 6
Fiecare om este exact atât cât îi permite sistemul său nervos să fie – și nimic mai mult. Dacă ești în căutarea unei practici profunde
RETROGRADE Festival, în weekend la NIBIRU
Nici nu știu care din zile o aștept mai mult :)) Dar hai să îi spunem Retrograde weekendului prelungit, de la un capăt la altul,
STARDUST – fericire pură 🤍
Cel mai intens weekend al sezonului de până acum a adus în NIBIRU Arena atmosfera marilor petreceri construite în jurul muzicii anilor ’90 și 2000,