Skip to content

Yoga și durerile de spate

yoga

Dacă ar fi să ne limităm doar la planul fizic în ceea ce privește practica yoga, cred că este deja imposibil să nu știi că asta te va salva forever de durerile de spate. Din punctul meu de vedere, asta îți va îmbunătăți și calitatea vieții considerabil, având în vedere că o durere-n spate e moartea pasiunii. 

Spun că este imposibil să nu știi, pentru că la o singură căutare pe google scholar, vei vedea aproximativ 177.000 de rezultate de studii clinice privind efectele yoga asupra durerilor de spate. Desigur, trebuie să te intereseze sau măcar să fii curios ca să ajungi la aceste descoperiri. Dar nu este fizică cuantică, e la îndemâna oricui. 

Bineînțeles că dacă te apasă curiozitatea științifică și mai mult, vei descoperi la fel de multe cercetări cu privire la efectele practicii yoga privind sănătatea mentală, cum ajută în anxietate și depresie, cum ajută metabolic și cum ajută în managementul durerilor cronice, în general. 

La yoga trebuie să depui un minimum de efort

De fiecare dată când mă apucă revolta pe oamenii pastilați aiurea-n tramvai, fără rezultate vizibile, mai ales pe durerile de spate, mă abțin cu greu să le explic că durerea lor este o alegere a comodității. Aproape intru imediat pe pilotul automat de “ce Doamne iartă-mă e în capul tău?” Dar imediat îmi aduc aminte că oamenii vor să le rezolve altcineva problemele. Să li se dea o pastilă minune. Să îi pună cineva la o aparatură pseudo-medicală în care ei să stea și să aștepte vindecarea. Să prefere să se opereze, traumatizând grav musculatura paravertebrală, decât să aibă răbdare să o tonifieze, în așa fel încât coloana să redevină sănătoasă. 

Deci asta e în capul oamenilor, așa că îmi trece revolta repede. Nu toți sunt căzuți pradă ignoranței, majoritatea medicilor sănătoși la cap recomandă yoga. Dar sunt sclavii comodității, iar asta are prețul ei. Nu zic că  e greșit, creierul uman este un organ menit să conserve energia, astfel că va alege întotdeauna calea cea mai scurtă și fără efort. La fel se întâmplă și în cazul deja celebrei anxietăți sau depresii. E mult mai simplu să aștepți salvarea din exterior în loc să intri singur/ă în propria-ți mocirlă mentală. E greu și să mă abțin să le dau veste că nu îi va salva nimeni în afară de ei. 

Dar, cu timpul, am învățat să mă abțin. Să nu mai consum energie și vocalize în gol către cei care au ales deja stilul acesta de viață. M-am numărat și eu printre ei până acum vreo 10 ani, deci înțeleg locul din care vin. Tocmai pentru că înțeleg, mă revoltă. Dar tot din același motiv, mă abțin să explic prea multe, căci știu că vorbesc la pereți. Informația este la îndemâna oricui, nu am descoperit eu apa caldă.

Revenind la povestea cu durerile de spate, yoga ajută semnificativ și aproape miraculos, da. Dar doar dacă îți miști fundul să o practici. Poți să o privești și ca pe un fel mișcare de recuperare dacă vrei, doar fă-o. Și fă-o cu cineva care are măcar un minimum de cunoștințe de anatomie și fiziologie. Yoga online nu este ce trebuie, mai ales dacă ești la început sau o faci pentru recuperare. Nu mai vorbim despre yoga pe Youtube unde nici măcar un feedback virtual nu poți să ai, cu atât mai puțin siguranța că stai corect în asane și nu acutizezi vreo durere.

Identificarea cu diagnosticul

Indiferent de diagnostic, observ tendința oamenilor, și mai ales a femeilor, să creeze o simbioză cu o bucată de hârtie pe care scrie cine sunt ele. Sunt zeci dacă nu sute de cazuri pe an în care cineva vine la yoga cu o morgă de importanță și traumă simultan și îmi povestește despre vreo discopatie. Și apoi devine foarte supi pe mine când îi explic că toți o avem 🙂 Nu e nimic special la tine, cu discopatie sau hernie lombară, ești o victimă a stilului vestic și urban de viață, la fel ca noi toți.  

Durerile de spate au devenit, din păcate, o normalitate a oamenilor moderni. Nu presupun vreo specialitate a ta, ca ființă umană, ci doar răspunsul unor ani de sedentarism sau de forțat limitele, deopotrivă. Nu mai intru în discuția cu somatizările, că e prea lungă, mă refer strict biomecanic la necesitatea tonifierii musculaturii spatelui. Nu poți să stai pe scaun 8 sau 10 ore pe zi, fără să compensezi cumva compresia vertebrală. Nici un masaj, pastilă, terapie “inovatoare” nu va face ceea ce tu singur/ă poți să faci pentru propria-ți sănătate. 

Aceeași identificare are loc cu aproape orice diagnostic. Dar cu cât e mai comun diagnosticul, cu atât mai special se crede omul, se atașează de diagnostic până când ajunge să se comporte ca un om bolnav de-a dreptul. Corpul fizic este un instrument perfect pentru a-ți da seama unde ai nevoie să lucrezi în mentalitate și emoții. Corpul fizic îți arată atunci când ești prea rigid sau prea flexibil mental, deopotrivă. Îți arată patternurile subconștientului, îți arată unde ai de lucrat cu tine pe interior. 

Corpul fizic ia forma minții și se manifestă ca atare. Dar dacă ești mai slab de înger și crezi în epidemia asta de hernii, anexietăți și depresurizări tratabile de terți, ai pierdut. Ai pierdut bani, ai pierdut timp, ai pierdut șansa de a afla mai multe despre tine, despre cum poți să devii un om sănătos la cap și la suflet. Ai peticit corpul, poate temporar. Dar ca orice cârpeală, va ceda în altă parte atunci când va veni un nou flux sub presiunea vieții.  

Nimeni, în afară de tine, nu îți poate spune ce e mai bine pentru tine. Înțeleg că vrei să scapi de consecințele unor alegeri greșite, dar nu așa merge treaba cu sănătatea. Da, e absolut ok să vrei să înțelegi ce se întâmplă cu tine. E ok să te cauți, să te examineze cineva hopefully mai competent decât tine, să îți explice ce se întâmplă în corpul tău fizic. Dar, e la fel de ok ca tu să îți faci propriile căutări și introspecții, să vezi ce funcționează și ce nu. Să alegi să te vindeci din interior spre exterior, chiar dacă asta mai presupune încă vreo câteva săptămâni de durere sau efort. 

E ok să nu crezi tot ce ți se spune. E ok să pui întrebări. E ok dacă nu ești de acord cu o schemă de tratament sau terapie. E ok să fii tu în control asupra sănătății tale și să nu îți cedezi puterea. E ok să înveți din greșelile altora. Se numește înțelepciune 🙂

Namaste!

Table of Contents

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp
calatoria

Călătoria

Fie că suntem sau nu conștienți, cu toții ne aflăm pe un drum. Unii îi spunem resemnați soartă, alții îi spunem, plini de speranță, destin.

Read More »

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *