Există și trendul și concepția de yoga ca sport. Asane făcute sportiv, fără conștientizare, ci doar ca o formă de exercițiu fizic. Mă tot chinui eu aici să spun că asanele – posturile yoga – sunt mai mult de atât și că funcționează la un nivel mult mai profund și mai subtil, însă trendul rămâne trend, astfel că oamenii vin la yoga și din acest motiv: să facă mișcare.
Nu e neapărat un lucru rău, dar e ca și când ți-ai lua o mașină cu sute de cai putere și ai folosi-o doar ca să te duci până la Mega și înapoi. Nu o să apuci niciodată să vezi de ce este în stare mașina aceea, dacă tu o limitezi în oraș. Și parcă e păcat… Iar atunci variantele sunt fie să îți extinzi tu limitele orașului și să o scoți la plimbare, fie să îți iei o jucărie din aceea electrică și să rămâi în granițele cunoscutului.
Yoga ca sport
La studio, eu le spun oamenilor care e treaba cu yoga-asanas. Dacă vor să priceapă bine, dacă vor să se lase să le simtă, și mai bine, dacă nu, e ok, facem și sport. De fapt, dacă vrei să o privești doar fizic, și exercițiul fizic și asanele sunt menite să elibereze stressul acumulat în țesuturi, să elibereze endorfine, să consume o energie stagnantă, ca să nu mai fi ca băgat în priză la finalul zilei.
Deci, da. Asta putem spune că au în comun. În episodul de astazi #NormalizeYoga am întrebat oamenii de la studio ce relație au cu asanele și cum le văd după un anumit timp de practică. La întrebarea “Cum percepi asanele? Le vezi ca exercițiu fizic sau ai o altă viziune asupra lor?” au răspuns așa:
F.L: Asanale au avut un efect benefic asupra corpului meu, elongațiile m-au ajutat să-mi găsesc flexibilitatea, toate astea la început. Apoi, am înteles faptul că acest corp este o extensie a sinelui meu și văzând cum nu-mi reușesc toate asanele, am conștientizat o parte din dezechilibrele interiorului meu. Corpul poate fi controlat de mintea noastra, dar dacă am lasat mintea în labirint și nu am gasit armonia cu mine însămi, atunci si asanele au fost mai greu de făcut. Știu că numai perseverența și determinarea mă vor ajuta să găsesc unitatea dintre corp si minte. Nu vreau să fiu perfectă, dar tind spre echilibru, spre impacare cu mine și cu ceilalti, spre o stare de bine.
S.C: Pentru mine, asanele sunt exerciții fizice care pun în mișcare anumite chakre, limfa, mușchii, echilibrează prin postură, energizează acolo unde este nevoie, masează organele interne, creează flexibilitate și informează unde sunt blocaje.
A.T: Asanele sunt pentru mine ca un remediu-minune, ceva de genul 10 în 1… în primă fază sunt “sport”, dar dincolo de exercitiul fizic sunt în același timp antrenament și relaxare mentala, sunt vindecare, sunt încălzire și răcorire și mai fac o multime de alte treburi bune pentru mine, dar nu îmi vin în minte acum toate.
R: La început erau exercițiu fizic. Apoi au devenit exercițiu de voință. Apoi au devenit timp dedicat corpului și minții mele.
A.N: La început (când mă întrebam doamne fereste, cum să stau în câine că mă sufoc) le-am perceput ca exercitiu fizic. Acum încerc să fiu atentă cum mă simt în asană și ce vrea să îmi spună faptul că într-o zi stau bine în asana și în alta o fac mai greu… Am unele preferate la yin yoga care scot tot ce e de scos din mine (parcă sunt la exorcizare).
C.S: Asanele le simt ca un medicament asupra corpului.
L.B: Ciudată întrebare. Cum poți percepe asanele? Provocatoare! Uneori provoacă dureri, alteori spasme, alteori satisfacții. Dar cumva nu te lasă indiferent. Ca în povestea cu răbdarea: dacă ai rabdare vei obține mai multe bomboane decât dacă întinzi mâna și iei ce vezi acum în fața ta. Cam așa și cu asanele! Recompensele vin mai târziu, dacă esti cuminte și le faci conștiincios.
J.P: Deocamdată, ca exercițiu fizic.
M.C: Pentru mine, asanele sunt orice altceva decât exercitiu fizic, deși de multe ori depun un efort considerabil să susțin fizic o asană sau alta. Pot intelege mai ușor (și executa) o asana dacă înteleg exact cum curge (și pe unde) energia care intră în corp și ne conecteaza cu sursa Divina de viață, dacă pot să conduc această energie acolo unde are nevoie corpul fizic de ajutor si dacă simt, vizualizez energia , culoarea , sunetul corespunzător.
Este clar pentru mine că asana ajută corpul să se oprească suficient încât să ajute mintea să intre în meditație, meditație care ajută atât mintea cât și corpul, la fel cum mintea ajută corpul să susțină asana corect si pentru cât timp are nevoie. Este o colaborare esențială și obligatorie între corp și minte pentru a reuși să stai corect într-o asană (și suficient pentru a castiga un beneficiu) și să ai o meditație satisfăcătoare.
M.T: Nu le-am perceput niciodată ca exercițiu fizic, dimpotrivă, mă calmează fizic și mental.
C.M: O postură corporală de eliberare a emoțiilor stagnante, de eliberare a ceea ce este
stocat în subconștient și nu mai este benefic mie.
Motivația în yoga
Ca în orice practică – indiferent de calitatea ei – ai nevoie de o miză. O motivație suficient de puternică pentru a te menține în practică, mai ales atunci când lucrurile nu sunt neapărat roz. În yoga, intenția cu care pornești practica este esențială. De ce vrei să faci asta, ce vrei să obții, cum vrei să te simți, etc? Bineînțeles, asta presupune și să admiți că ai oarece tensiuni acumulate, ca să poți să pornești cu practica de unde ești acum, nu de unde ți-ar plăcea să fii.
Într-un plan mult mai subtil, motivația poate fi extrem de diferită. Nici nu prea o întreb, căci răspunsul e adesea prea intim ca să poată fi dat. Dar oricare ar fi aceasta, asanele te învață disciplina, răbdarea, nemișcarea, stabilitatea fizică și mentală. Din punctul meu de vedere, o relație sănătoasă cu sănătatea stă în această conexiune minte-corp. Cu cât devii mai conștient de corpul tău (unde doare, unde e rigiditate, unde e inflamație, unde e hipotonie) până la un nivel extrem de subtil (metabolism, digestie, fluctuații hormonale), cu atât ai mai multe șanse chiar să ai sănătatea în propriile mâini. Până atunci nu poți spune cu adevărat că ești stăpân pe corpul sau pe sănătatea ta.
Să avem un weekend conștient! 🙂
Namaste!
Table of Contents
Realitatea relativă
De fiecare dată când viața mă forțează să îmi scot nasul și fizicul din “bula” mea de oameni, realitatea mă lovește în toate plexurile nervoase
Aroganță sau încredere?
Este o linie foarte fină între aroganță și încredere în sine. Bine, fină pentru cei care își dau șansa să observe mediul și să se
Ahimsa – Să nu faci rău
Mi-am adus aminte că la începutul drumul meu de predare, indiferent că era vreo școală de yoga sau sesiuni regular, dădeam teme săptămânale pentru acasă.